Curtea Constituțională a amânat pentru luni luarea unei decizii privind legea pensiilor speciale ale magistraților, din lipsă de cvorum

Actualizare duminică, ora 14:30 - Ședință amânată din lipsă de cvorum După o ședință care a durat peste o oră, judecătorii Curții Constițuționale (CCR) au amânat pentru luni, 29 decembrie, luarea unei decizii privind legea pensiilor speciale ale magistraților. Ședința a fost întreruptă de mai multe ori, iar, la final, înainte de anunțarea deciziei de amânare, judecătorii Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga au ieșit din sală, conform surselor Europa Liberă. Prin plecarea celor patru, Curtea a rămas fără numărul suficient de judecători care asigurau validitatea ședinței. Informația privind cvorumul a fost confirmată ulterior de biroul de presă al CCR. Cvorumul necesar pentru ca o ședință să fie validă este de șase judecători din nouă, conform regulamentului Curtii. Toți cei patru magistrați constituționaliști care au părăsit sala au fost propuşi de Partidul Social Democrat (PSD). Prima încercare de analizare a celei de-a doua variante a legii privind pensiile speciale ale magistraților a avut loc pe 10 decembrie. Judecătorii constituționalişti au decis atunci să amâne luarea unei decizii pentru 28 decembrie. Prima variantă a legii a fost respinsă de CCR pe 20 octombrie, cu 5 la 4, după ce magistrații constituționaliști au acceptat obiecțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție conduse de Lia Savonea. CCR a susținut că Guvernul nu a aşteptat avizul consulativ al Consiliului Superior al Magistraturii pentru a-şi asuma răspunderea pe lege. Cei care au votat pentru respingerea legii în varianta inițială au fost judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Marian Busuioc. Patru dintre ei au părăsit şi azi şedința. Actualizare, duminică, ora 13:00 Ședința de judecată în care se discută Legea privind pensionarea magistraților a început în urmă cu puțină vreme. Știrea inițială Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să se pronunțe duminică, pe 28 decembrie, asupra constituționalității legii prin care sunt schimbate regulile de pensionare a magistraților și valoarea pensiei – unul dintre cele mai controversate acte normative din acest an și o piesă-cheie în angajamentele României față de Comisia Europeană. Legea a fost adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, pe 2 decembrie, iar actul normativ vizează, în principal, creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților, modificarea formulei de calcul a pensiei de serviciu și limitarea cuantumurilor considerate excesive. Este a doua oară când legea e dezbătută de Curtea Constituțională. Pe 10 decembrie, CCR a analizat sesizarea depusă de Înalta Curte, dar a amânat pronunțarea pentru 28 decembrie. Ce prevede legeaPotrivit noului act legislativ, vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorilor ar urma să crească gradual, iar pensia de serviciu nu mai poate să depășească venitul net avut în perioada de activitate. Ce mai prevede noua lege: stabilirea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net;creşterea vechimii în muncă de la 25 de ani, cât este în prezent, la 35 de ani;creşterea vârstei de pensionare de la 48-50 la 65 de ani, într-o perioadă de tranziţie de aproximativ 15 ani;stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani; Guvernul a susținut că reforma este necesară pentru echitate socială, sustenabilitate bugetară și alinierea la recomandările europene, în condițiile în care pensiile speciale ale magistraților au ajuns, în unele cazuri, la valori de câteva ori mai mari decât pensia medie din sistemul public. De ce a ajuns legea la CCRÎnalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat Curtea Constituțională privind legalitatea noului act. În motivarea sa, Înalta Curte susține că actul normativ contestat ar încălca mai multe prevederi constituționale și principii fundamentale. Magistrații susțin, printre altele, că noua reglementare: introduce un tratament discriminatoriu în raport cu alte categorii profesionale care beneficiază de pensii de serviciu;afectează independența sistemului judiciar;conduce în mod indirect la desființarea pensiei de serviciu pentru judecători și procurori;contravine standardelor europene stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului;nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor CCR;folosește formulări imprecise și lasă neacoperite aspecte esențiale, ceea ce afectează previzibilitatea și coerența legislativă. Și asociațiile profesionale ale magistraților au criticat legea, afirmând că aceasta este „punitivă” și adoptată sub presiune politică și externă. În replică, Guvernul și o parte a clasei politice au acuzat sistemul judiciar că apără privilegii incompatibile cu realitățile economice și sociale. Miza decizieiDecizia CCR are o miză dublă: internă și externă. Pe plan intern, de decizia CCR depind credibilitatea Guvernului condus de Ilie Bolojan și reforma promisă. CCR va decide duminică pe a doua formă a legii. Primul proiect de lege care schimbă regulile de pensionare a magistraților și valoarea pensiei a fost respins de CCR, tot la sesizarea ÎCCJ, pe motiv că Guvernul nu a așteptat avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii, înainte de a-și asuma răspunderea în Parlament. Al doilea proiect de lege conține o singură diferență majoră față de primul proiect respins de Curtea Constituțională: prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10, cât era în primul proiect. Pe plan extern, o eventuală declarare a legii ca neconstituțională ar putea pune în pericol respectarea jaloanelor din PNRR, cu riscul pierderii sau întârzierii unor fonduri europene de miliarde de euro. Comisia Europeană a transmis în mod repetat că reforma pensiilor speciale este un test de credibilitate pentru România, iar eșecul acesteia ar putea afecta relația cu Bruxelles-ul. Ce urmeazăÎn cazul în care CCR va valida legea, aceasta va putea fi promulgată de președinte și va intra în vigoare conform calendarului stabilit. Dacă, însă, Curtea va admite sesizarea ÎCCJ, Parlamentul va fi obligat să reanalizeze actul normativ, ceea ce ar putea relansa disputa politică și instituțională la începutul anului viitor. Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.