Echilibristica Curții Constituționale între viața privată și transparență, într-o societate în care lupta împotriva corupției e paralizată

Curtea Constituțională (CCR) a zguduit societatea și scena politică din România după ce a decis că declarațiile de avere ale demnitarilor și funcționarilor publici în actuala formulă (acum conțin și informații despre averea soțului/soției și copiilor majori ai semnatarilor) și publicarea lor încalcă legea fundamentală în stat. Anunțul CCR, care are două puncte, vine după șase ani de judecată și cu doar douăzeci de zile înainte de un nou termen de depunere a declarațiilor de către toți angajații din domeniul public. Primul punct- pentru care decizia a fost luată în unanimitate - vizează legalitatea modului în care se depun declarațiile de avere. Mai exact, CCR a decis că funcționarul public poate depune declarație sub propria semnătură doar în ceea ce privește propria avere, nu și pentru „drepturile și obligațiile soțului/soției declarantului, precum și ale copiilor majori aflați în întreținerea acestuia”. Articol de lege declarat neconstituțional: (2) Declarațiile de avere se fac în scris, pe propria răspundere, și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1. Sursa: art. 3 alin 2 din Legea 176/2010 Curtea a considerat că o persoană nu poate fi răspunzătoare, din punct de vedere penal, pentru datele furnizate de altă persoană - în această speță: soțul/soția/majorul aflat în întreținere. Cel de-al doilea punct - votat cu o majoritate de șase voturi la trei și care se referă la prevederi din aceeași lege - privește publicarea declarațiilor de avere ale funcționarilor publici și ale demnitarilor pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI) și pe cele ale instituțiilor publice unde sunt aceștia angajați. Curtea a considerat că „ținând cont de concepția europeană orientată spre necesitatea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal, prevederile legale ar încălca dreptul la viață privată”. „Valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituțională a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții private”, a explicat CCR în comunicatul de presă trimis joi seară. Curtea a subliniat însă că nu a eliminat obligația persoanelor prevăzute de lege de a completa declarații de avere, ci doar ca aceste declarații să nu mai fie publice, urmând ca ele să fie înaintate Agenției Naționale pentru Integritate, care să le gestioneze „potrivit competențelor prevăzute de lege”. Agenția Națională de Integritate a reacționat la decizia CCR și a susținut că aceasta „anulează caracterul public al declarațiilor de avere și de interese”, „că poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică”. ANI a mai susținut că o astfel de decizie poate afecta procesul de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), precum și progresele înregistrate de România în cadrul exercițiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupției – GRECO). Din verificările Europei Libere, declarațiile de avere nu reprezintă însă un criteriu de evaluare în procesul de aderare al OCDE. Societatea civilă, împărțită în privința deciziei CCRReprezentanții societății civile au păreri diferite despre cele comunicate de Curtea Constituțională, dar cred, în unanimitate, că Parlamentul trebuie să se întrunească de urgență pentru a amenda legea și pentru a reglementa legal publicarea declarațiilor de avere. Cristian Pîrvulescu, Pro Democrația: Transparența excesivă se întoarce împotriva transparenței„Există o critică valabilă legată de transparența excesivă, care se poate întoarce împotriva scopului său”, explică politologul Cristian Pîrvulescu, președintele onorific al Asociației Pro Democrația. El susține că, în primul rând, trebuie să fie vizate declarațiile celor cu funcții de conducere, care au o responsabilitate publică majoră. „Nu toți funcționarii trebuie să-și facă publică întreaga viață privată, dar pentru cei care iau decizii importante, transparența este esențială.” El spune că în situația unei transparențe excesive există riscul de abuzuri: „Dar acest risc nu trebuie să ne împiedice să asigurăm cetățenilor și presei dreptul de a consulta aceste documente”. Pîrvulescu este însă de părere că e obligatorie prezentarea datelor despre rude - soți, soții, parteneri și copii majori. „Chiar și copiii majori pot ascunde în averea lor rezultatul unor acțiuni nelegale ale părinților”, atrage atenția Pîrvulescu, evidențiind complexitatea situației și necesitatea unei transparențe extinse, dar bine calibrate. Decizia, e de părere Pîrvulescu, va avea un impact major asupra luptei anticorupție. „Fără accesul la declarațiile de avere, jurnaliștii de investigație și ONG-urile vor avea un instrument mult mai slab pentru a verifica averile și potențialele conflicte de interese. Această decizie vine într-un context în care lupta anticorupție este deja slăbită, iar lipsa transparenței va accentua această tendință”, mai spune politologul. Radu Nicolae: „CCR a distrus declarațiile de avere – singurul instrument de control civic împotriva corupției”Radu Nicolae, președintele Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, spune că decizia Curții Constituționale reprezintă un regres major pentru statul de drept și lupta anticorupție. „Era singurul instrument de control civic împotriva corupției și prin această decizie, din punctul meu de vedere, Curtea Constituțională a dat liber îmbogățirii netransparente și ilicite a demnitarilor și funcționarilor publici”, a declarat Radu Nicolae. El atrage atenția că această hotărâre reprezintă „un regres în materia statului de drept și integrității publice și o desconsiderare a angajamentelor internaționale ale României”. „Decizia întoarce România în anul 2010 și anulează 15 ani de eforturi anticorupție. Articolul 12 spune că declarațiile de avere se publică pe pagina de internet. Înțeleg că nici această prevedere legală nu este constituțională. Așa încât, din acest moment, cetățenii și presa nu vor mai avea acces la aceste declarații și nu vom putea ști averile demnitarilor”, a explicat președintele Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă. El a avertizat că această secretizare poate însemna închiderea totală a accesului publicului și al presei la un instrument esențial de control al corupției: „Vom avea declarații care, în mare parte, vor fi pe zero, pentru că nimeni nu va mai putea verifica”. Radu Nicolae a explicat și dificultățile practice generate de decizia de a declara doar bunurile proprii, fără a include cele comune ale soților. „Este absurd să declari doar bunurile proprii într-un regim de comunitate a bunurilor. Dacă un funcționar public are un depozit de 100.000 de euro și îl transferă pe numele soției, nu mai trebuie să-l declare. Acest lucru poate crea un vid legislativ și o portiță pentru ascunderea averilor”, a spus el. Decizia Curții vine într-un context politic delicat, adaugă el: „Într-un moment extrem de defavorabil democrației din România, care a anulat alegerile în 2024”, iar mesajul transmis cetățenilor este unul „extrem de prost”, spune Nicolae. „Această hotărâre descurajează transparența și responsabilitatea în funcția publică, trimițând un semnal că îmbogățirea netransparentă este tolerată.” Septimius Pârvu, Expert Forum: „Decizia CCR distruge transparența și deschide calea pentru îmbogățirea netransparentă”Septimius Pârvu, cercetător la Expert Forum, consultă frecvent declarații de avere publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate. El spune că, în ultimii ani, think tank-ul din care face parte a sesizat de multe ori ANI pentru declanșarea de investigații, iar demersurile lor au rămas fără efect. De exemplu, el și colegii săi au constatat, de mai multe ori, că anumiți angajați au declarat că au sponsorizat partide în campanii electorale cu sume mai mari decât puteau câștiga. „Am văzut cazuri în care candidații declarau venituri zero, dar făceau donații uriașe în campanii electorale. Aceste situații au fost semnalate de ONG-uri și jurnaliști, iar fără acces la declarații, astfel de investigații vor deveni imposibile.” Pârvu explică că scopul includerii rudelor în declarațiile de avere a fost tocmai acela de a preveni ascunderea averilor reale: „Au existat numeroase cazuri în trecut în care politicienii transferau bani către rude, copii sau soții, pentru a ascunde adevărata lor avere”. Decizia CCR de a elimina această obligație „oferă practic o supapă prin care o mare parte din venituri pot fi transferate în afara controlului public”. El recunoaște că au existat și situații în care averile au fost transferate către terți și astfel au scăpat de controlul statului. Expertul subliniază că, deși veniturile vor fi în continuare declarate la ANAF sau alte instituții, mecanismul public de control este anulat, ceea ce reduce semnificativ transparența. „Practic, declarațiile nu vor mai fi accesibile publicului larg, nici pe site-ul ANI, nici pe alte platforme oficiale. Acest lucru omoară mecanismul de control civic, pentru că cetățenii, presa și ONG-urile nu vor mai putea verifica averile și potențialele conflicte de interese”, explică el. Pârvu avertizează că această secretizare va afecta și dosarele aflate deja în instanță, blocând accesul la informațiile necesare pentru anchete și investigații. El mai atrage atenția asupra unor duble standarde în aplicarea transparenței. „De exemplu, angajații Autorității pentru Supraveghere Financiară au salariile secretizate, deși este o instituție publică cu salarii mari, în timp ce polițiștii și militarii trebuie să-și declare averile public.” Această discrepanță ridică întrebări privind coerența și echitatea legislației, subliniază Septimius Pârvu. După publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale, prevederile legislative declarate neconstituționale vor fi automat suspendate. Parlamentul va avea la dispoziție 45 de zile pentru a modifica legea astfel încât ea să fie în acord cu prevederile din decizia CCR. Dosarul pe baza căruia a fost luată această decizie este pe rolul CCR de șase ani. Curtea nu are un termen în care trebuie să motiveze decizia luată joi seara. Îns, în motivația pe care o va publica în Monitorul Oficial, CCR este obligată, conform legii de organizare, să explice de ce își schimbă propria jurisprudență. În 2014, într-o decizie ce privea aceleași articole de lege, Curtea a decis că primează interesul public în detrimentul celui personal. Următorul termen de depunere a declarațiilor de avere de către toți funcționarii publici este 16 iunie 2025. Cine depune declarații de avere. Cum este în alte stateRomânia este unul dintre statele cu cele mai multe categorii de persoane care depuneau declarații de avere din Europa care erau publice. Legea 176/2010 prevedea obligația depunerii documentului atât pentru demnitari, cât și pentru înalți funcționari publici sau funcționari mai mici. Conform prevederilor legale, sunt 38 de categorii de funcționari care depun declarații de avere, de la cel mai important om în stat, președintele României, până la angajații celei mai mici primării din România, fără a exista o diferențiere de obligații între categorii. În Europa, situația diferă de la țară la țară, în funcție de cât de multă are încredere populația în instrumentele statale de control. În Spania, doar clasa politică depune declarații de avere. Angajații publici depun „declaracion de la renta” (declarație de venit) ca toți ceilalți cetățeni, iar documentele nu sunt publice. În Austria, demnitarii și funcționarii nu au obligația de a-și publica declarațiile de avere. Cetățenii au dreptul să solicite autorității locale date despre averea unora dintre angajați. Unele date nu sunt disponibile nici așa, pe principiul respectării vieții private. În Portugalia, persoanele aflate în funcții politice sau publice de conducere (inclusiv primari, viceprimari, consilieri municipali etc.) trebuie să depună declarații de avere și interese la Tribunalul Constituțional. Nu sunt în mod automat publice pentru toată lumea, dar pot fi accesate la cerere justificată sau de către instituții competente. Pentru funcționarii publici sau angajații obișnuiți ai unei primării, nu există obligația de a depune declarații de avere publice, decât dacă ocupă o funcție cu risc ridicat de corupție sau una managerială. În Franța, deținătorii celor mai înalte 10.000 de funcții publice (alese sau numite) trebuie să-și declare averea și interesele către autoritatea din domeniu. Declarațiile sunt publicate. Restul funcționarilor nu depun declarații. În Germania, miniștrii și membrii parlamentului trebuie să declare interesele private. Doar declarațiile membrilor parlamentului sunt făcute publice pe pagina web a Bundestagului. Funcționarii publici obișnuiți nu au această obligație. Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI