Un raport preliminar din Congresul american acuză Uniunea Europeană de cenzură. România, exemplu negativ din cauza anulării alegerilor

Un raport preliminar de 160 de pagini publicat pe 3 februarie de Comisia Juridică din Camera Reprezentanților din SUA, acuză Comisia Europeană că ar fi cenzurat – timp de un deceniu – libertatea de exprimare a cetățenilor americani, urmare a cenzurii ce ar fi fost practicată contra cetățenilor europeni. Raportul („Amenințarea cenzurii Străine, partea a II-a: Campania Europei de cenzură a internetului global și cum dăunează discursului american în Statele Unite”)susține că DSA – Digital Service Act, legea privind serviciile digitale a Uniunii Europene, adoptată în 2022 – funcționează ca un instrument de cenzură digitală. Mai exact, că ar obliga giganții tech să își modifice politicile de moderare a conținutului la nivel global, ca să respecte cerințele impuse de Uniunea Europeană. Cele mai multe platforme afectate de această presupusă cenzură sunt americane: Alphabet (Google, YouTube), Meta (Facebook, Instagram) sau X. „Comisia Europeană a acționat pentru a cenzura informații adevărate și discursul politic referitor la unele dintre cele mai importante dezbateri de politică publică din istoria recentă – inclusiv pandemia COVID-19, migrația în masă și problemele transgender”, scrie în raport. Comisia Europeană neagă acuzațiile și le-a catalogat drept absurde. Din Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților – care a publicat documentul – fac parte 44 de membri. Între aceștia, 25 sunt republicani și 19 democrați. Comitetul este condus de republicanul Jim Jordan. Criticile aspre din raport privind respectarea libertății de exprimare și, prin urmare, a libertății politice din Uniunea Europeană, nu sunt fără precedent. În ultimul an, începând cu discursul vicepreședintelui american JD Vance de la Munchen, din februarie 2025, și încheind cu cel al președintelui SUA Donald Trump, de luna trecută, de la Davos, Europa a fost criticată frecvent și apăsat pentru ceea ce administrația de la Washington consideră a fi o decădere a libertăților și vitalității Uniunii Europene. Acuze privind presupuse limitări ale libertății de exprimare în Uniunea Europeană au fost rostogolite în ultimul an, de numeroase ori, și de influentul multimiliardar Elon Musk – un apropiat al administrației Trump. Presiuni repetate asupra platformelor tech & social mediaPotrivit raportului preliminar american, principalele inițiative de cenzură ale Comisiei Europene din ultimul deceniu au fost Codul de bune practici privind dezinformarea, Codul de conduită pentru combaterea discursului ilegal instigator la ură online și, cel mai recent,Digital Services Act (DSA) (Digital Services Act (DSA) este o reglementare europeană care impune reguli stricte serviciilor digitale online pentru a crea un mediu mai sigur și mai transparent în UE. DSA vizează platformele online precum rețelele sociale, piețele online, magazinele de aplicații și motoarele de căutare. Legea interzice publicitatea țintită bazată pe rasă, religie, orientare politică, combate conținutul ilegal, impune transparență pentru finanțarea și direcționarea reclamelor, solicită platformelor rapoarte anuale de moderare a conținutului și protecție sporită pentru minori.). Comisia Europeană a organizat peste 100 de întâlniri cu companii precum TikTok, X (fost Twitter), Facebook/Meta și YouTube, începând cu 2020, pentru a le influența politicile globale de conținut conform standardelor DSA, și a celor două Coduri de reguli, scrie în document. Iar aceste reguli se răsfrâng, constată raportul, și asupra conținutului din SUA. „În spatele ușilor închise, presiunea a fost și mai mare. Comisia Europeană le-a transmis platformelor în repetate rânduri să cenzureze mai agresiv conținutul legat de pandemia COVID-19 și de invazia Rusiei în Ucraina – două dintre cele mai importante evenimente politice ale anilor 2020. Această campanie a ajuns până la cel mai înalt nivel: lideri ai Comisiei Europene, inclusiv vicepreședinta pentru Valori și Transparență, Vera Jourova, și comisarul pentru Piața Internă, Thierry Breton, s-au întâlnit regulat cu directorii generali ai platformelor pentru a exercita presiuni pentru mai multă cenzură [....] Pe scurt, platformele și-au schimbat regulile pentru a cenzura informații adevărate în Statele Unite ca urmare a presiunii Comisiei Europene”. sursa: Raport preliminaral Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților Raportul argumentează că sancțiunile potențiale prevăzute de DSA – inclusiv amenzi de până la 6% din venitul global al unei platforme – creează un stimulent puternic pentru companii să implementeze aceste politici global, nu doar în UE. Acuzații de țintire a discursului conservator și populistRaportul preliminar acuză, de asemenea, Comisia Europeană că acțiunile sale de reglementare a conținutului online nu sunt neutre politic, ci vizează în mod disproporționat conținutul conservator și populist, mai ales când acesta critică narațiuni instituționale sau politicile dominante. Cei care au redactat raportul susțin că, deși DSA este oficial prezentată ca o lege pentru combaterea dezinformării și protejarea democrației, în practică aceasta ar fi fost folosită ca un mecanism de suprimare a unor idei politice legitime. „Union Internet Forum (EUIF), creat inițial pentru a opri recrutarea teroristă online, etichetează acum discursul politic conservator convențional drept «extremism violent de dreapta» și exercită presiuni asupra platformelor să îl cenzureze, mergând până la a le furniza un manual despre cum să facă acest lucru”. sursa: Raport preliminaral Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților Raportul dă ca exemplu, în această privință, alegerile din 2023 din Slovacia: „Ghidurile interne de moderare a conținutului TikTok arată că platforma a cenzurat următorul «discurs de ură» în timp ce se afla sub presiunea cenzurii europene: «Există doar două genuri»; «Copiii nu pot fi trans»; «Trebuie să stopăm sexualizarea tinerilor/copii»; «Cred că ideologia LGBTI, ideologia de gen, ideologia transgender reprezintă o mare amenințare pentru Slovacia, la fel ca și corupția».Aceste afirmații nu constituie «discurs de ură» — ele reprezintă opinii politice despre o problemă științifică și medicală controversată”. Alegerile din Slovacia au fost doar începutul, menționează documentul. „Între 2023 și 2025, Comisia Europeană a interacționat cu platformele online și a exercitat presiuni asupra acestora pentru a cenzura agresiv conținutul înaintea alegerilor naționale din Republica Moldova, Țările de Jos, Franța, Irlanda și România”, dar și înainte de alegerile europarlamentare din 2024. Conform raportului, rezultatul acestei politici este că platformele online americane au moderat conținutul utilizatorilor din SUA „mai agresiv decât ar fi făcut‑o altfel, influențate de regulile DSA și de presiunea Comisiei”. Acest lucru a dus la eliminarea sau suprimarea unor forme de discuție politică care ar fi fost protejate de libertatea de exprimare în SUA. „Cu alte cuvinte, Comisia Europeană se aștepta ca platformele să modifice regulile globale de moderare a conținutului pentru a cenzura materiale pentru a respecta legile din UE – materiale care altfel ar fi protejate de Primul Amendament în Statele Unite”. Comisia Europeană: DSA protejează democrația, nu intervine în alegerile naționaleReprezentanții Uniunii Europene resping acuzațiile și le califică nefondate și absurde. Oficialii europeni afirmă că reglementările DSA urmăresc responsabilizarea platformelor și protejarea drepturilor fundamentale, nu cenzura spiritului civic sau a libertății de exprimare. „Referitor la ultimele acuzații de cenzură: Pură absurditate. Complet neîntemeiate”, a declarat pentru Le Monde, purtătorul de cuvânt pentru afaceri digitale al UE, Thomas Regnier. Într-o declarație făcută miercuri, 4 februarie, Regnier a subliniat că „Comisia nu interferează niciodată în alegerile naționale. Aceasta este competența statelor membre, iar alegerea aparține cetățenilor la nivel național.” Referindu-se la rolul platformelor online, el a explicat că responsabilitatea respectării legislației revine acestora: „Scopul DSA este să pună responsabilitatea acolo unde îi aparține – la platformele online. Mingea este în terenul lor. Trebuie să vă conformați pentru că protejăm cetățenii și democrațiile noastre.” „Să stai la masă cu platformele și să le spui: «Băieți, puneți-vă treaba în ordine. Se desfășoară alegeri aici. Să nu existe nicio cale ca algoritmii voștri să amplifice conținut politic al unui partid și, în același timp, să ascundeți sau să reduceți vizibilitatea celorlalți. Fiindcă dacă faceți asta, interveniți în alegeri». Deci nu Comisia interferează în alegeri, ci platformele”, s spus purtătorul de cuvânt. DSA și acțiunile Comisiei au ca obiectiv protecția democrației și transparența electorală, nu influențarea rezultatelor alegerilor, a mai spus reprezentantul UE. România, exemplul negativ dat de Comisia JuridicăRomânia este prezentată în raportul preliminar ca un caz-cheie de cenzură politică în Uniunea Europeană. Documentul acuză că, în contextul alegerilor prezidențiale din 2024, autoritățile române, în cooperare cu instituții europene, ar fi exercitat presiuni semnificative asupra platformelor online pentru a restrânge discursul politic și a elimina conținut incomod. „Comisia Europeană a luat cele mai agresive măsuri de cenzură în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024”, se arată în document. „În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale desfășurate în luna precedentă, câștigat de un candidat independent populist puțin cunoscut, Călin Georgescu, după ce serviciile de informații române au susținut că Rusia l-ar fi sprijinit în mod ocult printr-o campanie coordonată pe TikTok.” Raportul american afirmă că această acuzație de ingerință rusă este serios contestată de documente interne ale platformelor digitale. „Platforma (Tik Tok, n. red) a declarat că «nu a identificat și nici nu i-au fost prezentate dovezi privind existența unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate campaniei domnului Georgescu», acuzația-cheie formulată de autoritățile de informații”, se arată în raport. Documentul menționează investigații ulterioare din presa românească, potrivit cărora finanțarea campaniei online nu ar fi provenit din Rusia, ci din interiorul României. „Până la sfârșitul lunii decembrie 2024, relatări din presă care citează probe ale autorității fiscale din România au arătat că presupusa campanie de interferență rusă a fost, în realitate, finanțată de un alt partid politic românesc”, scrie în raport. Documentul face astfel trimitere la o investigație jurnalistică ce a scos la lumină că o campanie online plătită de PNL a fost deturnată în favoarea unui partid suveranist. Raportul menționat nu citează însă și alte investigații publicate în România în ultimul an, cum ar fi, de exemplu, cele care demonstrează că AdNow – o companie de advertising digital cu legături la Kremlin – a finanțat zeci de site-uri din România în anii de dinainte de alegerile prezidențiale din 2024. Un alt aspect menționat în raportul american este, însă, cel al presupuselor presiuni directe care fi fost exercitate de autoritățile române asupra TikTok, pentru eliminarea de conținut politic, care au devenit tot mai radicale. „Unele cereri vizau conținut «disprețuitor» la adresa partidului PSD, iar după primul tur, autoritățile au cerut chiar ștergerea tuturor materialelor cu imagini ale lui Călin Georgescu. Aceste acțiuni, care cenzurau criticii unui candidat și susținătorii altuia, sunt profund antidemocratice. TikTok a refuzat să șteargă postările cetățenilor în favoarea lui Georgescu, invocând libertatea de exprimare”, scrie în raport. Platforma TikTok ar fi refuzat aceste solicitări, invocând suveranitatea statelor. Documentul mai menționează implicarea unor ONG-uri și entități de fact-checking din România, care ar fi cerut cenzurarea discursului politic legat de anularea alegerilor. În concluzie, raportul preliminar al Comisiei din Congresul SUA descrie situația din România drept un exemplu grav de derapaj democratic, în care acuzații contestate de ingerință externă au fost folosite pentru a justifica cenzura și anularea unui proces electoral. Reacții din RomâniaDeși a fost dată ca exemplu pentru o presupusă acțiune de cenzură la nivel european, președintele Nicușor Dan susține că „România nu este subiectul Raportului preliminar”. „Referirile din document la adresa țării noastre sunt strict contextuale, într-o dezbatere mult mai amplă despre libertatea de exprimare.” Nicușor Dan afirmă că referirile din raport la alegerile prezidențiale anulate ar fi fost „strict descriptive și reflectă doar parțial răspunsul unei singure companii private, platforma TikTok”. „Acestea nu reprezintă și nici nu se pot substitui unei evaluări juridice. În același timp, chiar platforma TikTok a admis în mai multe rapoarte publice că a identificat în mod proactiv mai multe rețele de influență ascunsă, a prevenit și a eliminat zeci de mii de conturi și interacțiuni false și a interzis sute de conturi care imitau candidați la președinție”, adaugă președintele României. Prim-ministrul Ilie Bolojan a fost întrebat cu privire la acest subiect, într-o conferință de presă care a avut loc miercuri seară la Palatul Victoria, și a reluat punctul de vedere al președintelui Nicușor Dan. „La modul deschis, nu este un raport despre România, este un raport despre libertatea de exprimare, în care este menționată și România”, a spus Bolojan. „Înțelegem și respectăm preocuparea comisiilor din Congresul Statelor Unite în privința libertăților de exprimare și noi ca țară respectăm această valoare fundamentală și nu avem disensiuni din acest punct de vedere”, a completat premierul român. Întrebat dacă este afectată legitimitatea președintelui Nicușor Dan, care a fost ales în 2025 ca urmare a alegerilor anulate din anul precedent, Bolojan a răspuns: „Legitimitatea președintelui Nicușor Dan este dată de milioanele de români care l-au votat în alegerile prezidențiale de anul trecut”. În afara de cele două reacții de la nivel înalt, subiectul a fost ignorat de șefii principalelor partide de guvernământ. Opoziția nu s-a abținut. „În România, începând cu data de 6 decembrie 2024, când au fost alegeri anulate sub pretexte false, nu mai trăim într-o democrație”, a declarat miercuri George Simion, președintele principalului partid de opoziție – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Simion a fost contracandidatul lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale din mai 2025. „Nu a fost o competiție directă, democratică, la care noi am participat. Este un semnal de alarmă, la fel cum este un semnal de alarmă faptul că președintele Nicușor Dan nu a răspuns solicitării Statelor Unite și a președintelui Trump de a se alătura Consiliului pentru Pace”, a continuat Simion. „Având în vedere raportul preliminar al Comisiei din Congresul SUA, cerem revenirea la democrație, la votul poporului, alegeri parlamentare anticipate.” Un punct de vedere a exprimat, pe Facebook, deputatul PSD Mihai Fifor, fost ministru al Apărării. El consideră că raportul „conține afirmații extrem de grave la adresa României, în special în legătură cu anularea alegerilor.” „Acest document nu poate fi ignorat și nici minimalizat pe criterii de apartenență politică ale autorilor săi. Este un raport oficial al Parlamentului celui mai important partener strategic al României și trebuie tratat ca atare, cu maximă responsabilitate”, a scris Fifor. Prin vocea purtătorului de cuvânt Alexandru Rafila, PSD ne-a transmis că „nu are niciun fel de comentarii la adresa Comisiei Europene, pentru că ar excede competența.” „În ceea ce privește procesul electoral din România și punerea la îndoială a sistemului democratic din țara noatră, cred că aici trebuie o clarificare cât mai rapidă a situației care a dus la anularea alegerilor din 2024 pentru că au fost multe discuții în spațiul public”, a mai spus Rafila. Pe de altă parte, deputatul PNL Alexandru Muraru spune că a sesizat conducerea Camerei Deputaților și solicită sancționarea liderului AUR, George Simion, pentru că și-ar fi folosit calitatea de parlamentar pentru a răspândi informații false despre România în timpul unei vizite private în Statele Unite ale Americii. Deputatul PNL consideră că declarațiile lui Simion pot submina poziția României în NATO și UE și afectează comunitatea românească din SUA. „Când un lider al opoziției parlamentare merge la Washington și susține că la București a avut loc o «lovitură de stat», el transmite aliaților că România este un partener instabil, imprevizibil și nesigur”, arată Alexandru Muraru. Liberalul se referă la o vizită pe care liderul AUR a făcut-o recent la Washington, unde le-a prezentat congresmenilor republicani un „Raport privind lovitura de stat din România”. Documentul a fost întocmit de partidul său, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Articolul a fost actualizat miercuri seară, 4 februarie, cu reacția prim-ministrului Ilie Bolojan. Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.