În opiniile zilei se discută miturile mișcării neoruraliste românești, reorientarea geopolitică a Armeniei după alegeri, premisele eronate ale desemnării lui Eugen Tomac și transformarea economică surprinzătoare a Coreei de Nord după pandemie.

Neoruralismul românesc și contradicțiile snobismului „bio

Autorul examinează fenomenul neoruralismului românesc — tendința orășenilor educați de a se muta ostentativ la țară sub eticheta unui stil de viață „bio

Sursa: Libertatea — Mit și realitate în viața la țară. Scurt examen al mișcării neoruraliste 

Ce poate învăța România din reorientarea geopolitică a Armeniei după alegeri

Autorul argumentează că recentele alegeri parlamentare din Armenia — în care partidul lui Nikol Pașinian a câștigat în fața forțelor pro-ruse — reprezintă un semnal geopolitic important pe care România ar trebui să îl urmărească atent. Deși victoria lui Pașinian semnifică o înfrângere pentru Moscova, autorul avertizează că influența rusă nu dispare imediat: Armenia navighează un echilibru fragil între Rusia, Europa și propriile nevoi de securitate, iar procesul de reorientare rămâne incomplet și vulnerabil.

Sursa: Cotidianul — Armenia a votat, dar umbra Moscovei nu dispare peste noapte. De ce trebuie România să privească atent spre Erevan

Desemnarea lui Eugen Tomac, construită pe două premise eronate

Autorul susține că decizia președintelui Nicușor Dan de a-l desemna pe Eugen Tomac pentru formarea guvernului se bazează pe două ipoteze false. Prima privește încheierea cu succes a reformelor, iar cea de-a doua — prezentată ca la fel de fragilă — constituie un al doilea fundament eronat al raționamentului prezidențial. Autorul argumentează că aceste premise viciate riscă să compromită de la bun început mandatul de formare a noului guvern.

Sursa: Libertatea — Ipotezele false ale desemnării lui Eugen Tomac

Coreea de Nord după pandemie, o transformare economică vizibilă în ochii vizitatorilor străini

Autorul analizează modul în care Coreea de Nord a ieșit vizibil schimbată după izolarea totală din perioada pandemiei de Covid-19. Pe baza mărturiilor unor vizitatori străini — diplomați și călători ruși și occidentali — care descriu o țară de nerecunoscut, autorul explorează paradoxul unui regim ermetic ce a reușit totuși transformări notabile în Phenian și în viața elitei, prezentând această evoluție drept una dintre cele mai neașteptate povești de redresare economică din lume.

Sursa: Spot Media — Cum a devenit Coreea de Nord cea mai surprinzătoare poveste de succes economic din lume