În opiniile zilei se discută contradicțiile activismului climatic al generației Z, vulnerabilitatea Crimeei, campania navală ucraineană în Marea Azov, perspectivele electorale ale AUR și disfuncțiile instituționale din România.
Generația Z reciclează mai puțin decât bunicii ei, deși se declară îngrijorată de climă
Un studiu Every Can Counts 2025 relevă o contradicție între atitudinile declarate și comportamentele concrete ale generației Z față de mediu. Deși 94% dintre tinerii din această generație se declară îngrijorați de schimbările climatice și sunt activi în proteste sau campanii online, suportul lor pentru sisteme de garanție-returnare a ambalajelor este cel mai scăzut dintre toate generațiile — doar 59%. Autorul explorează prăpastia dintre activismul de suprafață și implicarea în soluții practice de reciclare.
Crimele Rusiei nu se vor opri odată cu moartea lui Putin
Autorul reflectă asupra împlinirii a douăzeci de ani de la asasinarea Annei Politkovskaia, crimă de care îl consideră direct responsabil pe Vladimir Putin. Argumentul central este că instituțiile și mecanismele violenței de stat rusești depășesc persoana liderului de la Kremlin: chiar și după dispariția lui Putin, sistemul care perpetuează crimele de război ale Rusiei va continua să funcționeze, întrucât rădăcinile sale sunt adânc înfipte în structura statului rus.
Sursa: Libertatea — Când criminalul de război Putin va muri, crimele Rusiei vor continua
România a crescut admirând Franța, dar s-a afirmat când a acționat independent
Autorul analizează relația istorică dintre România și Franța ca model de modernitate, evidențiind că influența franceză a marcat profund construcția identității naționale românești — de la drept și literatură până la arhitectură și instituții. Teza centrală este că momentele de maximă afirmare ale României nu au coincis cu simpla imitare a modelului francez, ci cu transformarea acestei admirații în inițiativă proprie, adaptată contextului local și nevoilor reale ale societății.
Sursa: Cotidianul — Franța, oglinda în care România și-a căutat modernitatea
Facultățile de științe politice formează teoreticieni, nu analiști pregătiți pentru crize reale
Pe fondul crizei politice actuale — cu un premier interimar de zeci de zile, consultări la Cotroceni și tensiuni sociale crescânde — autorul pune sub semnul întrebării relevanța practică a studiilor universitare de științe politice din România. Argumentul este că programele academice sunt dominate de teorie, lăsând absolvenții fără instrumentele necesare pentru a înțelege și gestiona situații politice concrete. Miza este formarea unor analiști și decidenți capabili să răspundă provocărilor reale ale prezentului.
DIICOT ironizează pe rețele sociale în timp ce România e ținta unor campanii online ostile
Autorul critică tonul lejer și glumeț pe care procurorii DIICOT l-au adoptat pe Facebook — postând cu emoji-uri despre o descindere la Casa de Pensii — în vreme ce România se confruntă cu campanii online organizate și eficiente, conduse de actori necunoscuți, cu potențial de manipulare și destabilizare. Miza articolului este discrepanța dintre comunicarea instituțiilor statului și gravitatea reală a amenințărilor de influență și dezinformare la care este expusă țara.
Crimeea, de la simbol al triumfului lui Putin la vulnerabilitate militară strategică
Autorul argumentează că peninsula Crimeea, anexată în 2014 și prezentată de Putin drept cea mai mare realizare a sa, a devenit un punct critic și din ce în ce mai vulnerabil din punct de vedere militar. Pornind de la mărturiile unor civili care se pregătesc discret pentru escaladare, textul descrie cum presiunea militară ucraineană și loviturile repetate transformă „bastionul Moscovei