Criza energetică după oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă

România se confruntă cu o criză energetică majoră după ce ambele unități ale Centralei Nucleare de la Cernavodă au fost oprite: Unitatea 1 a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național la sfârșitul lunii iulie, iar Unitatea 2 a intrat în oprire controlată pe 13 august 2026. Împreună, cele două reactoare reprezentau aproximativ 1.400 MW de producție, adică circa 20% din producția națională de energie în bandă, ceea ce a dus la importuri zilnice de peste 2.000 MW. Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a avertizat că România depinde de importuri la prețuri ridicate și că facturile vor crește în toamnă.

Situația a generat acuzații politice grave. Fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan a atacat cabinetul premierului demis Ilie Bolojan, invocând prețuri de achiziție de 500 de euro pe MW față de 50 de euro la vânzare, și a cerut activarea Mecanismului European de Solidaritate. Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării, a susținut că un proiect coordonat de liderul PSD Sorin Grindeanu, care viza un debit mai mare de apă pentru răcirea reactoarelor, a fost ținut la sertar, afirmând că „diferența dintre centimetrii lui Miruță și inacțiunea lui Grindeanu este oprirea Centralei de la Cernavodă". Fostul ministru Sebastian Burduja a apreciat că autoritățile erau datoare să „încerce orice" pentru menținerea centralei în funcțiune.

În ciuda alarmelor, un expert în energie citat de presă a precizat că, inclusiv în cele mai negre scenarii, producția poate acoperi consumul populației, iar riscul unui blackout rămâne neconfirmat. Criza a alimentat și un conflict între Vlad Pîslaru și Sorin Grindeanu pe tema investițiilor amânate, a PNRR și a programului SAFE. Între timp, compania de transport fluvial TTS a anunțat că a repoziționat o parte din flotă în aval de Cernavodă pentru a-și continua operațiunile în condițiile opririi navigației pe Dunăre.

Rezumat generat automat cu ajutorul AI, pe baza articolelor din surse.