Criza energetică din România: Cernavodă, prețuri și soluții

România traversează o criză energetică acută, declanșată în principal de oprirea completă a Centralei Nucleare de la Cernavodă, care a generat un deficit semnificativ de producție internă. În orele de seară, consumul depășește cu mult capacitatea internă, iar furnizorii sunt nevoiți să importe energie scumpă din afară. Secretarul de stat Cristian Bușoi, care gestionează criza, a recunoscut că românii plătesc mai mult pentru energie decât în unele țări din regiune și a avertizat că facturile ar putea crește în perioada următoare. Premierul interimar Ilie Bolojan a făcut apel public la reducerea voluntară a consumului și a criticat managementul companiilor energetice de stat, cerând modificarea tuturor contractelor de mandat pe criterii de competență.

Criza a scos la iveală vulnerabilitățile structurale ale sistemului energetic românesc, construit timp de aproape 40 de ani aproape exclusiv în jurul infrastructurii de la Cernavodă. Efectele s-au extins și în transporturi, unde călătoriile cu bacul au fost suspendate pe durată nelimitată. Totuși, o zi însorită de weekend a arătat că producția regenerabilă — majoritar solară, inclusiv din parcuri comerciale și prosumatori — a depășit consumul intern, exporturile depășind chiar producția din surse tradiționale.

Pe termen lung, autoritățile analizează mai multe soluții: cel mai mare sistem de stocare a energiei în baterii din România a fost pus în funcțiune la Gura Ialomiței, iar statul ia în calcul modificarea regulilor pentru prosumatori, impunând obligativitatea stocării locale a energiei produse din panouri fotovoltaice înainte de injectarea acesteia în rețea. În context european, Spania a decis să amâne închiderea celei mai mari centrale nucleare din țară, ca răspuns la presiunile privind securitatea energetică.

Rezumat generat automat cu ajutorul AI, pe baza articolelor din surse.