Cum explică Nicușor Dan trimiterea la CCR a legii combaterii extremismului? Mai mulți experți au criticat decizia

Președintele Nicușor Dan a contestat joi la Curtea Constituțională legea prin care se înăspresc pedepsele pentru constituirea unei organizații cu caracter fascist, legionar, rasist ori xenofob și pentru aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup pe motiv de neconstituționalitate. Inițiatorul legii, deputatul Silviu Vexler, președinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti în Parlament, a declarat că returnează „Ordinul Naţional pentru Merit” în semn de protest. În același timp, mai mulți istorici și reprezentanți ai societății civile spun că gestul președintelui e o bilă neagră și e de neînțeles, în condițiile în care România a făcut mari eforturi pentru a recunoaște crimele făcute împotriva evreilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. *** Legea care a ajuns la promulgare la Palatul Cotroceni este de fapt cea de adoptare a Ordonanței de urgență nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război și de modificare a Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului. Noutatea adusă de legea adoptată la începutul lunii iunie 2025 de Parlament este că se adaugă și organizațiile cu caracter legionar. Președintele Nicușor Dan a trimis legea la CCR pe motiv că mai multe articole ar fi neconstituționale. El argumentează că, deși legea prevede interzicerea materialelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, noțiunile sunt neclare. De asemenea, și sintagma „organizație cu caracter legionar” este neclară, consideră președintele. În motivele sesizării de neconstituționalitate, Nicușor Dan arată că „societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autoritățile statului este la cote reduse, și orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități”. Președintele României invocă lipsa de claritate prevăzută în lege a noțiunii de legionar și de fascist, ceea ce în opinia lui poate lăsa loc de interpretări arbitrare și poate duce la abuzuri. Nicușor Dan susține că, pentru că legea prevede închisoare de la 3 la 10 ani, respectiv de la unu la 5 ani, și interzicerea unor drepturi, „poate să determine riscuri importante față de libertatea individului și celelalte garanții procesuale asociate dreptului la un proces echitabil”. Tot între argumentele lui, Nicușor Dan amintește de Mihai Eminescu și spune că se teme că și poetul ar putea să fie încadrat la antisemitism prin scrierile și poeziile lui. Actualizare 14 iulie 2025 – ora 12.00. Întrebat la o conferință de presă luni despre trimiterea legii extremismului la CCR – legea inițiată de parlamentarul Silviu Vexler, președintele Nicușor Dan a susținut că a trimis legea la CCR pentru că e neclară. „Să întrebăm parchetul ce s-a întâmplat cu zecile de amenințări primite de jurnaliști în noiembrie sau ce s-a întâmplat cu amenințările la adresa domnului Vexler. Dacă ne uităm la conținutul legii, o să vedeți că sunt niște chestiuni extrem de neclare. În Făgăraș există o asociație care se ocupă de promovarea rezistenței din Munții Făgăraș. Între membrii rezistenței sunt câteva persoane care în trecut au făcut parte din mișcarea legionară. Această asociație are sau nu caracter legionar? Pentru că legea nu ne spune. Legea spune că dacă faci o organizație cu caracter legionar trebuie să faci pușcărie. Eu cred că nu. Eu cred că e legitim să faci o organizație care să promoveze rezistența anticomunistă din munții Făgăraș. Legea trebuie să fie foarte clară”, a declarat Nicușor Dan. **** Europa Liberă a scris în repetate rânduri despre lipsa de acțiune a autorităților statului, în ciuda existenței OUG nr. 31/2002, pentru manifestările publice antisemite. De exemplu, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a făcut mai multe sesizări pentru manifestarea anuală de la Tâncăbești din 2020, din 2022, 2023, în care Corneliu Zelea Codreanu, fostul lider al Gărzii de Fier, era omagiat public, dar parchetele nu au soluționat aceste sesizări. Sunt foarte puține cazuri în care cei care fac propagandă legionară și au mesaje antisemite sunt trimiși în judecată. Un caz este al lui Marian Motocu, un extremist de dreapta, trimis în judecată propagandă legionară, mesaje antisemite și xenofobe pe rețelele de socializare. Un alt caz este al fostului candidat la funcția de președinte Călin Georgescu, care a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025 pentru că, în perioada 16 iunie 2020 - 16 mai 2025, a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii și doctrine fasciste, legionare și xenofobe, după cum a scris Europa Liberă. În aceste condiții, gestul președintelui Nicușor Dan de a pune sub semnul întrebării modificarea legii care pedepsește astfel de fapte i-a adus critici în societate. Deputatul care a inițiat schimbarea legii, Silviu Vexler, a declarat că returnează Ordinul Național pentru Merit primit din partea statului român și spune că gestul președintelui Nicușor Dan va fi unul „de încurajare a promovării în continuare a ideologiei legionare, a conducătorilor organizațiilor extremiste, inevitabil, a antisemitismului și a tuturor formelor de extremism”. Europa Liberă a stat de vorbă cu cercetători și istorici care se ocupă îndeaproape de problematica Holocaustului și a negării răului și crimelor produse de legionari în societatea românească. Ei spun că gestul președintelui Nicușor Dan i-a surprins negativ. „Mihai Eminescu nu se încadrează, nu s-a încadrat și nu l-a încadrat nimeni niciodată ca aparținând la vreo mișcare extremistă a secolului XX”Alexandru Florian, directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, spune că nu OUG 31/2002 produce sau întreține polarizarea socială, așa cum argumentează Nicușor Dan, ci neaplicarea ei „prin aceea că extrema dreaptă s-a mișcat liber și a expandat”. Alexandru Florian arată că Nicușor Dan, dacă avea unele sugestii, putea să retrimită legea pentru a fi modificată în Parlament, dar a ales să o trimită la CCR, cee ce are un impact puternic. „În plus, cu privire la acel exemplu referitor la Eminescu. Mihai Eminescu a publicat în presa conservatoare a vremii, la timpul respectiv, articole vădit antisemite, deci mesaje antisemite. Dar acest proiect legislativ, care în fapt modifică ordonanța de urgență numărul 31 din 2002, nu are nicio legătură cu Mihai Eminescu”, a spus Alexandru Florian. „Pentru că Mihai Eminescu nu se încadrează, nu s-a încadrat și nu l-a încadrat nimeni niciodată, nici din punct de vedere al analizei culturale sau a istoriografie culturii și a jurnalistice în România ca aparținând la vreo mișcare extremistă a secolului XX, că nici nu avea cum”, completează Alexandru Florian. „Nicușor Dan definește superficial contextul social. Legea exista dinainte”Directorul de la „Elie Wiesel” susține că modul în care președintele definește contextul social actual este artificial sau prost înțeles și că nu are nimic de-a face cu polarizarea societății. „Se vorbește în primul paragraf că România de astăzi ar fi un stat polarizat ca urmare a anului electoral. Eu pot să vă spun că această lege nu pleacă nici de la faptul că România este polarizată astăzi din punct de vedere al opiniilor politice, așa cum s-a văzut în anul electoral 2024-2025, pentru că această lege există din anul 2002”, spune Alexandru Florian. El afirmă că „scopul pentru care a fostă legiferată de Parlament, începând cu 2002, această lege a fost acela de a încerca să se creeze un cadru legislativ prin care să se diminueze acțiunile extremei drepte din România în ceea ce privește atât mesajele, cât și posibile acțiuni, în sensul de acțiuni violente sau de a preveni agresivitatea. De aceea și este o lege cu caracter cu caracter penal”, spune Alexandru Florian. „Mai mult decât atât, negarea Holocaustului, de exemplu, este clar definită în decizii CEDO ca fiind o acțiune care trebuie sancționată penal”, mai argumentează Florian. Istoric: Mesajul este de dezangajare a statului în combaterea antisemitismuluiIstoric și cercetător al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, Adrian Cioflâncă spune că mutarea din partea lui Nicușor Dan a fost o surpriză, o dată pentru lipsa de consultare cu instituțiile și experții implicați, și apoi pentru lipsa de transparență. „Din ceea ce a transmis public Administrația Prezidențială nu am aflat o motivație solidă și istorică și juridică pentru a considera că e justificat această sesizare”, spune Adrian Cioflâncă. Istoricul consideră că gestul președintelui Dan transmite mesaj de dezangajare față de instituțiile implicate în aplicare acestei legii. „În condițiile în care România a fost al doilea stat după Germania conform aprecierilor lui Raul Hilberg și a altor istorici în bilanțul sordid al Holocausului. România era considerată de Hannah Arendt cea mai antisemită țară în perioada interbelică din Europa. În condițiile în care la recentele alegeri am avut o problemă extraordinară cu extremismul care a amenințat practic tot sistemul politic și democratic, deci având toate lucrurile astea, este clar că legea asta trebuia lăsată la locul ei”, apreciază Cioflâncă. Istoricul specializat în Istoria Holocaustului mai spune că „ceea ce trebuie îmbunătățit în primul rând era educația și reacția statului în aplicarea legii”. „Pentru că aici, am constatat că e o problemă. Statul nici nu știe să aplice legea și nici nu are o voință politică și judiciară suficientă pentru a vedea cum funcționează în mod real această această lege”, a mai spus Adrian Cioflâncă. „E o poziționare politică pe o temă atât de sensibilă”Istoricul Mihai Demetriade califică gestul președintelui ca o declarație politică, iar președintele nu a ales să exercite o clauză de prudență într-un subiect sensibil. „Nici nu ai cum să o vezi altfel. E puțin straniu pentru un înalt funcționar al statului – că președintele asta este - să aibă o poziționare politică pe o temă atât de sensibilă și care are un background traumatic dintre cele mai grave în România.” El mai spune că România a făcut „eforturi imense în domeniul ăsta din 1990 încoace, cu instituții care s-au implicat, cu istorici care au scris, cu crearea unor instituții care se ocupă de memoria și de avertizarea în legătură cu crimele fasciste autohtone sau de complicitățile cu sau de crimele antisemite pe teritoriul României”. Istoricul a observat că, în sesizarea sa, președintele Dan nu face o analiză tehnică. „În primul rând, acuză ordonanța de urgență 31 din 2002, nu doar solicitările de modificare, ci fondul ordonanței, de inexactitate a prezenței unor termeni”, afirmă Mihai Demetriade. „Ce vreau eu să spun este că acei termeni, de pildă legionar, fascist, naționalism-extremist existau deja în corpul ordonanței înainte de modificările propuse de domnul Silviu Wexler.” „Această ordonanță a funcționat și înainte de 2024 foarte bine. Adică au fost judecători, au fost procurori care au înțeles foarte bine ce înseamnă legionar și ce înseamnă fascist”, spune Mihai Demetriade, care subliniază că, de fapt, problema este că prea puțini procurori au înțeles acest lucru în ciuda multor incidente semnalate de Institutul Elie Wiesel către Parchet. „Dar asta nu e vina OUG, e vina a lipsei culturii istorice și a lipsei culturi etice a multor oameni din sistemul judiciar. Nu putem să spunem că avem un text legislativ inexact, imprecis, ambiguu, iar prin urmare, iată, instanțele nu funcționează din cauza acestei imprecizii”, arată istoricul Demetriade. Istoricul spune că prin aducerea între argumentele lui a scrierilor lui Mihai Eminescu, Nicușor Dan nu face decât să trateze manifestările antisemite sau legionare ca fiind mai degrabă delicte de opinie. „Cu alte cuvinte, ele nu ascund o gravitate pe care noi - societatea civilă - o observăm și o sancționăm, ci sunt niște derapaje care nu merită să fie neapărat sancționate printr-un text de lege. De fapt, toată munca, toate eforturile statului până în 2025 în materia asta, care nu sunt puține, sunt puse sub un con de umbră”, apreciază Mihai Demetriade. Istoricul concluzionează că gestul președintelui Dan „este unul dintre cele mai grave gesturi de relativizare și de trivializare a memoriei Holocaustului din perspectiva mea”. CCR a respins sesizarea de neconstituționalitate făcută de POT/AUR/SOS pentru aceeași lege sesizată de Nicușor DanDupă ce proiectul de lege a fost adoptat la începutul lunii iunie în Parlament, partidele suveraniste din Parlament au atacat legea la CCR pe motiv de neconstituționalitate. Joi, 10 iulie, CCR a respins sesizarea POT, SOS și AUR pe motiv că nu îngrădește libertatea de exprimare, așa cum au argumentat partidele. Președinta POT, Anamaria Gavrilă, a făcut scandal în plenul Parlamentului atunci când a fost votată legea care întărește combaterea extremismului în online. „Cum poți tu, societate, să spui că un om trebuie să meargă la închisoare pentru că s-a exprimat? Ce fel de societate suntem noi când numești cel puțin 5,3 milioane de români extremiști și continui și nu te lași? Ce faci tu? Vii cu încă o lege care bagă oamenii la puşcărie pentru că s-au exprimat liber în public?”, a declarat șefa POT. Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI