David Popovici rescrie istoria la CE de natație de la Paris cu o triplă dublă 100–200 m liber, în timp ce România depune a cincea cerere PNRR de 2,84 mld. euro și drone nedetectate cad în Tulcea.

David Popovici, record istoric la CE de natație de la Paris: prima triplă dublă 100–200 m liber

David Popovici a câștigat medalia de aur la proba de 200 de metri liber la Campionatele Europene de natație de la Paris, devenind primul înotător din istoria sportului care realizează dubla 100 m–200 m liber la trei ediții consecutive ale Campionatelor Europene. Performanța îl plasează într-o categorie unică în natația mondială. Publicația franceză L'Équipe l-a numit „Regele Sprintului", iar presa americană a reacționat și ea elogios. European Aquatics i-a acordat titlul de „cel mai bun înotător din Europa în 2025".

După cursă, Popovici a declarat că înoată „de dragul de a excela, nu pentru obiective și titluri". Președintele Ilie Bolojan l-a felicitat, subliniind că „performanța adevărată se construiește cu răbdare și muncă". Tot în cadrul competiției, Andrei Proca s-a calificat în finala probei de 1500 m liber, iar Theodor Proca a stabilit un record propriu, semn că înotul românesc traversează un moment de vârf.

Surse

Bolojan asigură că sistemul energetic este stabil după oprirea reactorului 2 de la Cernavodă și anunță un plan de compensare

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că sistemul energetic național este stabil după oprirea Unității 2 de la Cernavodă, subliniind că estimările nu indică riscuri pentru alimentarea cu energie la nivel național. Cei aproximativ 600 MW pierduți vor fi compensați parțial prin repunerea în funcțiune a grupului 4 aflat în rezervă la Rovinari, care va acoperi aproape jumătate din deficit, și prin importuri. Bolojan a anunțat, de asemenea, deblocarea proiectului Bala 2, care vizează asigurarea debitului de apă necesar funcționării reactoarelor de la Cernavodă, cu un termen estimat de finalizare de trei ani.

Pe lângă măsurile imediate, premierul interimar a propus un „Pact pentru Energie" — o înțelegere politică pe termen lung între partide care să includă investiții la Mintia, Iernut și Cernavodă, dar și capacități de stocare de 1.500 MW. Bolojan a recunoscut că situația actuală este consecința lipsei unei strategii energetice și a deciziilor amânate ani la rând. Propunerea sa a generat reacții politice, printre care un atac al lui Grindeanu, care a contestat cifrele invocate.

Surse

Mai multe drone căzute în județul Tulcea, nedetectate de radarele MApN

Într-o singură zi, mai multe drone s-au prăbușit în județul Tulcea, la câțiva kilometri de granița cu Ucraina. Prima a fost descoperită în apropierea localității Luncavița, provocând o explozie urmată de un incendiu; resturile sale au fost găsite ulterior în Munții Măcinului, lângă localitatea Greci, și au fost detonate controlat de o echipă specializată a MApN. O a doua dronă a fost descoperită în zona localității Plauru, unde militarii au securizat perimetrul. MApN a confirmat că niciun incident nu a provocat victime sau pagube materiale.

Aspectul care a generat cele mai multe reacții este faptul că drona de la Luncavița nu a fost detectată de radarele Armatei Române. Experți militari citați de Digi24, Ziare.com și Știri pe surse explică vulnerabilitatea prin caracteristicile tehnice ale dronei — foarte greu de urmărit pe radar —, descriind situația drept „o cursă contra cronometru". Incidentele survin în contextul conflictului din Ucraina, care generează în mod repetat astfel de alerte de-a lungul frontierei românești.

Surse

România depune a cincea cerere de plată din PNRR, în valoare de 2,84 miliarde de euro

România a finalizat și urmează să depună la Comisia Europeană cea de-a cincea cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 2,84 miliarde de euro. Este penultima cerere de plată din cadrul programului, iar ministrul interimar al Investițiilor, Dragoș Pîslaru, estimează că nu vor exista sume reținute de către Comisia Europeană. Dacă plata va fi aprobată integral, gradul de absorbție al granturilor disponibile va ajunge la aproximativ 78%.

Pîslaru a exprimat un optimism mai amplu, afirmând că România poate atinge o rată de absorbție de 97,22% din totalul granturilor PNRR, cu condiția adoptării reformelor necesare pentru ultima cerere de plată. Ministrul a subliniat că un astfel de scenariu părea „neverosimil" la momentul instalării actualului guvern. Publicațiile prezintă în mod convergent cifrele și declarațiile oficiale, cu diferențe minore de accent între ținta de 78% — certă după această cerere — și cea de 97%, condiționată de pașii următori.

Surse

David Popovici, al treilea titlu european consecutiv și la 200 m liber, la Paris

David Popovici a câștigat medalia de aur la 200 m liber la Campionatele Europene de natație de la Paris, reușind astfel al treilea titlu european consecutiv în această probă — o performanță fără precedent în istoria competiției. Anterior, obținuse același rezultat și la 100 m liber, realizând o „dublă" istorică. Publicația franceză L'Equipe a comentat că, indiferent de cursă, „rezultatul este mereu același: aur pentru David Popovici", reflectând recunoașterea internațională a înotătorului român.

Sportivul a declarat după cursă că și-ar fi dorit un timp mai rapid, dar și-a reafirmat ambiția de a rămâne în top: „De ce să nu fiu cel mai bun? Este o provocare să rămân în vârf." Președintele interimar Ilie Bolojan a transmis un mesaj de felicitare, subliniind că Popovici „ne arată că tinerii noștri pot ajunge în vârf, rămânând modești". Gazeta Sporturilor anunță că sportivul urmează să revină la competiții în septembrie sau octombrie.

Surse

David Popovici, hat-trick european la 100 m și 200 m liber la Paris

David Popovici a realizat o performanță istorică la Campionatele Europene de natație de la Paris, câștigând aurul la 200 m liber după ce obținuse deja titlul la 100 m liber. Este al treilea titlu european consecutiv la ambele probe, un record fără precedent în istoria înotului european. Presa americană a remarcat dominanța sa absolută, scriind că „nu a fost amenințat în niciun moment", iar rivalul său, lituanianul Tomas Navikonis, a reacționat cu admirație după finala de la 200 m liber. Camelia Potec a comentat și ea dubla istorică, anticipând pașii următori în cariera înotătorului.

Pe lângă performanțele sportive, atenția publică a fost atrasă și de un moment mai puțin obișnuit: un rival rus i-a dezvăluit la Europene intenția de căsătorie, precizând că cererea va fi „o surpriză pentru ea". Presa a consemnat separat și recompensele financiare pe care Popovici urmează să le încaseze în urma medaliilor de aur obținute la Paris.

Surse

Marius Șumudică revine la CFR Cluj, la cinci ani după plecarea cu scandal

Marius Șumudică a semnat un contract cu CFR Cluj valabil până la sfârșitul sezonului, revenind astfel pe banca tehnică a clubului clujean după aproximativ cinci ani. Revenirea a fost confirmată atât de antrenor — „E gata, m-am înțeles, am semnat până în vară" —, cât și de finanțatorul Ioan Varga, care i-a acordat libertate totală în activitatea sportivă. Clubul a emis și un comunicat oficial de bun venit. Contextul este unul tensionat: CFR Cluj tocmai a cerut insolvența și a fost eliminată din competițiile europene.

Publicațiile subliniază mai multe unghiuri ale subiectului: Gazeta Sporturilor notează că semnarea contractului a coincis cu ziua depunerii cererii de insolvență, în timp ce DigiSport se concentrează pe rolul decisiv al lui Ioan Varga în concretizarea înțelegerii. Spot Media anunță deja că Șumudică ar intenționa să transfere un jucător de la FCSB, primul semnal al ambițiilor sale de reconstrucție a lotului.

Surse

Întâlnire nepublică între președinta CCR și Bolojan, cu trei zile înainte de decizii privind legi din PNRR

Conform unor surse citate de mai multe publicații, președinta Curții Constituționale, Elena Simina Tănăsescu, s-ar fi întâlnit cu premierul interimar Ilie Bolojan în biroul șefului Senatului, Mircea Abrudean, cu trei zile înainte ca CCR să judece legi cu miză estimată la aproape 2 miliarde de euro din PNRR, printre care Legea ANI. Întâlnirea nu a fost anunțată public, iar circumstanțele ei au generat reacții politice imediate.

Senatori și europarlamentari din PSD și AUR au cerut explicații publice atât de la CCR, cât și de la Bolojan, invocând riscul unui conflict de interese procedural, întrucât Bolojan ar fi parte a celor care au sesizat Curtea. Grupul parlamentar PACE – Întâi România a mers mai departe, solicitând înființarea unei comisii de anchetă și demisia Siminei Tănăsescu. CCR nu a comentat public situația până la momentul publicării știrilor.

Surse

PIB-ul României a scăzut cu 0,8% în primul semestru din 2026, declinul încetinind în T2

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), economia României s-a contractat cu 0,8% în primul semestru din 2026. Declinul s-a temperat în trimestrul al doilea, când PIB-ul a scăzut cu 0,4% față de aceeași perioadă a anului anterior, după o contracție de 1,2% înregistrată în T1. Față de trimestrul precedent, economia a stagnat în T2. Unele surse (Economedia, Știri pe surse) citează o scădere de 2% față de T2 2025, diferență care poate reflecta seria brută față de cea ajustată sezonier.

Economiștii citați de Observator News indică consumul privat drept principalul factor al declinului, în contextul creșterii taxelor, scăderii puterii de cumpărare și inflației persistente, semnalate și de Gândul. Ministerul Finanțelor, citat de Economedia, vede în încetinirea contracției și în susținerea din partea investițiilor primele semne ale unei „etape de reechilibrare", poziție confirmată și de ministrul Nazare. Guvernatorul BNR avertizase anterior asupra riscului unei „creșteri zero sau cu minus".

Surse

Ziua Marinei Române 2026: ceremonii în șase orașe, la 124 de ani de la prima sărbătorire

Pe 15 august 2026, România marchează Ziua Marinei Române prin manifestări organizate în Constanța, Mangalia, Brăila, Galați, Tulcea și București. Evenimentele includ parade navale, spectacole pe mare, zboruri ale avioanelor de luptă și ceremonii militare. Mediafax semnalează că două nave participă în premieră la festivitățile de la Constanța. Sărbătoarea ajunge la ediția cu numărul 124, prima celebrare oficială având loc în 1902. Ziua de 14 august a fost marcată ca Ziua Recunoștinței în Forțele Navale, cu prezența lui Radu Miruță la Constanța.

Un unghi distinct vine de la G4Media, care notează că în 2025 președintele României a lipsit pentru prima oară în ultimii ani de la festivități și că nici pentru 2026 nu și-a anunțat participarea. HotNews precizează că președintele interimar Elin Bolojan și-a confirmat prezența. Mii de spectatori sunt așteptați la Constanța, iar TVR transmite parada în direct.

Surse