Un an de la anularea alegerilor | Care este stadiul dosarelor care privesc destabilizarea ordinii constituționale

Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională (CCR) lua una dintre cele mai dure și controversate decizii din istoria sa de 35 de ani: anularea totală a alegerilor prezidențiale, înainte de turul al doilea de scrutin. Procesul electoral a fost reluat în primăvara anului 2025 de la zero: desemnarea candidaților, depunerea semnăturilor de sprijin, înscrierea candidaturilor, campanie electorală, alte două tururi de scrutin, validarea noului președinte ales. Decizia Curții Constituționale din 6 decembrie venea după ce aceeași instituție validase primul tur al alegerilor, care a avut loc pe 24 noiembrie 2024, tur câștigat suprinzător cu circa două milioane de voturi din cele nouă milioane exprimate de Călin Georgescu. Surprinzător fiindcă acesta a avut o ascensiune abruptă în decurs de câteva zile premergătoare votului, iar nici nu sondaj de opinie nu a surprins acest trend. Motivul invocat în unanimitate de cei nouă judecători ai Curții Constituționale? Informații declasificate pe 4 decembrie de Consiliul Suprem de Apărare a Țării arătau că unul dintre candidații la alegeri manipulase alegerile în favoarea unui „actor statal” pe care politicieni sau anchetatori aveau să-l numească câteva luni mai târziu: Rusia. Principalul personaj vizat de decizia de anulare a alegerilor prezidențiale luată de Curtea Constituțională a României era Călin Georgescu. El a ajuns, în ultimul an, personajul‑cheie al unuia dintre cele mai complexe pachete de dosare penale deschise împotriva unui fost prezidențiabil post‑1989, cu acuzații care merg de la propagandă legionară până la complicitate la tentativă de răsturnare a ordinii constituționale și fals în declarații. Expunerea judiciară a venit însă și cu o creștere a notorietății lui Călin Georgescu, pe fondul unor reforme economice și administrative care au dus la scăderea în popularitate atât a președintelui Nicușor Dan, cât și a premierului Ilie Bolojan. De la prezidențiabil suveranist la inculpat în serieÎn urmă cu doar un an, Călin Georgescu se prezenta electoratului drept „alternativa suveranistă” la alegerile prezidențiale din 2024, scrutin anulat ulterior de Curtea Constituțională, dar care i‑a consolidat notorietatea în zona radicală a dreptei. Cu declarații care îl înscriu de mulți ani într‑un registru conspiraționist, cu accente antieuropene și proruse – acuzații susținute nu doar de analiști politici, istorici și sociologi, dar și de anchetatori în dosarele întocmite pe numele lui – Georgescu a devenit vector de mesaj pentru rețelele de influență care contestă frontal arhitectura euroatlantică a României.​ Pe aceast fundament, Georgescu a împins limitele mesajelor nu doar prin reabilitarea publică a unor figuri și idei legionare – într‑o combinație de nostalgie pentru „România interbelică” și de prețuire pentru dictatura comunistă, respectiv a ultimului dictator comunist român: Nicolae Ceaușescu – ci și printr-un atac sistematic la adresa instituțiilor democratice. Se poate remarca aproprierea integrală în propriile expuneri ale unor discursuri celebre ale politicianului cu cele ale liderului legionar interbelic, șeful Gărzii de Fier (fasciștii români), Corneliu Zelea Codreanu. Georgescu a lăsat deoparte tipul de carieră politică obșnuită pentru politicianul român și a optat pentru radicalizare graduală, cu apariții media atent regizate în care a amestecat elogii la adresa Mișcării Legionare și prestigiul Republicii Socialiste România în epoca Ceaușescu, laude la adresa modului în care Vladimir Putin se raportează la Occident și pentru „înțelepciunea rusească”, cu mesaje conspiraționiste despre „ocupația globalistă” și „trădarea elitelor”.​ Kremlinul a transmis, de altfel, mesaje de susținere repetate a lui Călin Georgescu. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, după anularea scrutinului din decembrie 2024, că „orice alegeri care vor avea loc fără el (Călin Georgescu, n.r.) vor fi ilegitime”, calificând invalidarea candidaturii drept situație care golește de legitimitate scrutinul din România. Ministerul Afacerilor Externe de la București a respins declarațiile lui Peskov ca „inacceptabile” și a subliniat că Rusia „nu are alegeri libere de aproape 20 de ani”. MAE român a subliniat că, în calitate de stat agresor, Rusia nu poate da lecții de democrație și a adus în discuție cazul asasinării lui Boris Nemțov lângă Kremlin, reamintind implicarea Moscovei în ceea ce privește „efortul sistematic de manipulare și interferență” în procesele democratice românești. Ministerul român a legat public luarea de poziție a Kremlinului de dosarul de trădare, amintind expulzarea a doi diplomați ruși implicați în menținerea legăturilor cu o grupare paramilitară de sorginte nazistă asociată unui candidat ce încerca „să răstoarne ordinea democratică constituțională”. Dosarul pentru propagandă legionarăPrimul fir al anchetelor care îl priveau pe Călin Georgescu a vizat exact zona care l‑a făcut cunoscut: promovarea în spațiul public a ideilor, concepțiilor și doctrinelor fasciste, legionare și xenofobe, în intervalul 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, prin intervenții repetate în interviuri, emisiuni și materiale video.​ Dosarul a fost trimis în noiembrie 2025 în instanță, iar rechizitoriul a fost confirmat de un magistrat de la Judecătoria Sectoriului 1 la începutul lunii decembrie. Procurorii au stabilit modalitățile prin care Georgescu ar fi folosit discursul sau simbolistica legionară: mobilizarea în masă a națiunii în vederea regenerării și renașterii acesteia prin palingeneză - crearea omului nou, sub cupola misticismului creștin-ortodox, inclusiv prin acceptarea implicită a folosirii unor mijloace violente;necesitatea emergenței unui lider carismatic, predestinat și autoritar, apt să pună în operă acest proces;glorificarea excesivă a trecutului istoric prin contrast cu situația prezentă, caracterizată de afectarea profundă a demnității comunității naționale și de plasarea acesteia în sfera statutului de victimă, ca urmare a acțiunilor unor inamici ai statului, artificial identificați sub forma unor actori statali externi;ultranaționalismul populist având la bază un nucleu mitic creștin;cultul mareșalului Ion Antonescu, persoană condamnată definitiv pentru crime de război, elogiind persoana acestuia, prezentându-l drept erou național și reproducând, prin imitație, aproape până la identitate, nu doar cuvintele, ci și gesturile și tonul vocii sale;efectuarea salutului legionar cu ocazia unui discurs susținut în fața unei mulțimi de protestatari la adresa restricțiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, organizat în Piața Universității din București, la data de 2 octombrie 2021.Sursa: Comunicatul Parchetului General A existat o serie de declarații și momente publice care au dus la acest dosar. Aparițiile lui Călin Georgescu au avut loc mai ales în spații publice și pe rețelele sociale. Într-un interviu din 2020, Georgescu susținea că „Mișcarea Legionară [...] a fost cea mai puternică esență și expresie de sănătate și de voință proprie venită din poporul român. A fost unică […] istoria adevărată se va rescrie”, iar în 2022 susținea că ​„Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu au fost martiri”. Cu un an înainte, el reprodusese cuvânt cu cuvânt, în Piața Universității, un discurs al mareșalului Ion Antonescu, imitând inclusiv salutul legionar: „Prin liniște și credință, prin ordine și unire, prin muncă și iubire, cu Dumnezeu înainte”. Dosarul loviturii de statÎn paralel, un alt dosar – mult mai sensibil prin impactul asupra securității constituționale – include acuzații de complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, a fost asociat cu numele lui Georgescu și al mercenarului Horațiu Potra. Procurorii vorbesc despre un nucleu care ar fi pregătit acțiuni de destabilizare, cu tentă de „lovitură de stat”, în care discursul violent și rețeaua de susținători ai lui Georgescu ar fi jucat un rol de mobilizare și legitimare.​ Pe 19 februarie 2025, procurorii Parchetului General au făcut 13 percheziții în București, Sibiu, Mureș, Ilfov, Timiș și Cluj – mai ales la casa lui Horațiu Potra (Sibiu) și la rudele lui (fratele - Simion Daniel, fiul - Dorian), confiscând o cantitate mare de arme și muniție din locuința lui Potra. Acuzațiile împotriva lui Horațiu Potra vizau: evaziune fiscală (72 milioane lei din Congo, 2023-2024), spălare bani prin circuite offshore din Marea Britanie, delapidare.​ Horațiu Potra dispare imediat, e dat în urmărire internațională, împreună cu fiul, Dorian, și nepotul, Alexandru. I se pune sechestru pe conturi și bunuri, inclusiv pe 30 de kilograme de aur. Arsenalul ridicat – echivalentul dotării unui pluton de infanterie – a șocat opinia publică, ridicând întrebări despre proveniența armelor și legăturile cu medii militare obscure.​ Horațiu Potra fuge în Dubai, iar câteva luni mai târziu, în timpul pregătirii organizării unor noi alegeri prezidențiale, instigă la violență. În același timp, Călin Georgescu încerca să-și depună din nou candidatura pentru alegerile reluate și programate să aibă loc în luna mai: „Voi ăstia care ați luptat în Congo, arătați că sunteți într-adevăr hotărâți pentru a apăra democrația, prin orice mijloc!!! Sunați-vă colegii, prietenii și la luptă, băieți !!! Aici luptăm pentru țara noastră, nu pentru altă țară!!! Voi veți fi viitorul corp democratic al armatei Romîne! Dacă noi nu suntem capabili să facem ceva, cine va face? Iesiți fiecare în orasele voastre, mergeți la București, cu parul, furca, coasa și toporul”, cerea Horațiu Potra printr-un mesaj pe Telegram, pe 9 martie 2025. Rechizitoriul din 15 septembrie 2025 are 327 pagini. Procurorii arată în detaliu planul loviturii de stat prin care Călin Georgescu plănuia să ajungă președinte pe 8 decembrie 2024 și acțiunile ulterioare de destabilizare a statului. Documentul oficial descrie rețeaua Potra ca un grup cu pregătire militară, care planifica să ocupe instituții cheie în București. În rechizitoriu, e prezentată o întâlnire cheie la Ciolpani, din județul Ilfov, care a avut loc în decembrie 2024 și în care Potra ar fi coordonat „acțiuni directe” cu unii dintre susținătorii lui Călin Georgescu, printre care și Eugen Sechila. Acesta din urmă era indicat ca fiind unul dintre liderii noii mișcări neolegionare din România. În acest context, în acea perioadă au avut loc proteste în Centrul Vechi din Capitală ca urmare a respingerii candidaturii lui Călin Georgescu la Președinția României. Capturarea și extrădarea din DubaiPe 24 septembrie 2025, Potra este prins pe aeroportul din Dubai alături de rude și este extrădat pe 20 noiembrie 2025. E adus sub escortă la Parchetul General. Procesul extrădării a durat săptămâni, cu negocieri tensionate între România și Emiratele Arabe Unite. Potra a fost reținut inițial pentru încălcări ale vizei, dar dosarul românesc a accelerat transferul.​ De la extrădare și până în prezent, Horațiu Potra – alături de fiul său Dorian și nepotul Alexandru – se află în arest preventiv. Pe 20 noiembrie, Curtea de Apel a decis arestul preventiv, invocând riscul de recidivă, iar pe 24 decembrie măsura a fost prelungită cu alte 30 de zile. În dosarul tentativei de lovitură de stat, prima confruntare directă dintre Georgescu și Potra a avut loc la jumătatea lunii decembrie, la Curtea de Apel București, în faza camerei preliminare. Volumul uriaș al probelor – sute de gigabytes de date – a blocat chiar și sistemul informatic al instanței, complicând analiza rechizitoriului. Apărarea a contestat vehement documentul procurorilor, calificându-l drept „fabricat politic”. Georgescu l-a descris pe Potra drept „patriot, nu terorist”, în timp ce mercenarul a susținut că discuțiile lor au vizat doar „scenarii ipotetice, nu planuri concrete”. În dosarul de evaziune fiscală, Potra a fost audiat pe 23 noiembrie: a recunoscut parțial transferurile offshore, dar a negat acuzațiile de spălare de bani. Sechestrul s-a extins la imobile din Sibiu, inclusiv o vilă de 500 de metri pătrați. Potra continuă să nege totul: „Nu sunt mercenar, sunt consultant în securitate”. Un alt personaj important din dosar este Bogdan Peșchir, considerat un finanțator „invizibil” al campaniei TikTok a lui Călin Georgescu. Bogdan Peșchir, cunoscut ca „bogpr”, este programator brașovean cu afaceri în criptomonede, care ar fi donat de-a lungul timpului peste 1 milion de euro pe TikTok pentru promovarea candidatului extremist, plătind 265 de influenceri să convingă alegătorii să-l voteze pe Georgescu; politicianul declarase zero cheltuieli la Autoritatea Electorală Permanentă. În acest caz, TikTok a confirmat informațiile: doar în perioada 24 octombrie - 24 noiembrie 2024, contul „bogpr” a transferat 381.000 dolari către conturi TikTok pro-Georgescu. Prin Revolut, criptomonede și platforma FameUp, Peșchir ar fi plătit maneliști, influenceri (sunt enumerați în documentele procurorilor persoane precum Victor Micula, Tzancă Uraganu, Oana Zăvoranu) sau chiar preoți. Aceștia ar fi fost plătiți pentru a crea și posta clipuri în care îl numeau pe Georgescu „președintele ales”. Peșchir este și el trimis în judecată și, după eliberarea sa în aprilie 2025 din arest, este sub control judiciar. Dosarul de trădareUn alt dosar care privea ordinea constituțională și care este încă în cercetare la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) este cel care viza așa-numitul „Comandament Vlad Țepeș”. Dosarul penal a fost deschis în decembrie 2024. El cuprinde acuzații de trădare și constituire de grup infracțional organizat. În referatul de arestare, întocmit în martie 2025, procurorii au susținut că primii pași în constituirea grupării au fost făcuți în primăvara lui 2023, de către Ștefan Mateescu și Adrian-Robertin Dinu, sub coordonarea colonelului Viktor Makovski, atașat militar rus la Ambasada Federației Ruse, și a succesorilor săi, Alexandr Chuprina și Evgheni Ignatiev. Pe 5 martie 2025, au avut loc primele percheziții și rețineri, iar pe 6 martie Curtea de Apel București a dat mandat doar pentru doar doi dintre cei șase inculpați pentru care s-a cerut arestarea - Adrian Robertin Dinu și Marius Semeniuc. Ei au stat în arest până pe 26 iunie, când au fost plasați sub control judiciar. Restul inculpaților – Ștefan Mateescu, Radu-Pompiliu Șofran, Raul Mihail Lupu și Georgică Cristian Atitiene – au fost plasați de la început sub control judiciar. Semeniuc, un profesor de limbi slavice din Maramureș, a fost inițial dat în urmărire pentru că s-a sustras anchetei, dar ulterior a fost depistat și arestat. Ancheta vizează o structură paramilitară organizată – cu „stat major” și eșaloane, paravanul fiind Comandamentul Vlad Țepeș – cu legături directe cu atașați militari din ambasada rusă. Inițiat în 2023 sub coordonarea coloneilor ruși Viktor Makovski, Alexandr Chuprina și Evgheni Ignatiev (atașați militari la București, expulzați ulterior), proiectul Geția servea ca paravan pentru propagandă anti-occidentală și recrutare. Anchetatorii au estimat că, pe rețelele sociale, fondatorii lui aveau aproximativ 10.000 simpatizanți. Adrian Robertin Dinu și Marius Semeniuc gestionau „validarea” formularelor de înscriere, în timp ce generalul (r.) Radu Theodoru fusese declarat „șef onorific”. Activitatea se baza pe TikTok, Facebook sau YouTube, unde Dinu Robertino îi chema pe cei „6 milioane” de votanți Georgescu la „ultimul miting” pentru „degajarea Palatului Victoriei în 2 ore”. Acesta folosea sloganuri precum „Ori noi, ori el” și amenința că „putem să radem tot!” cu „binecuvântarea Federației Ruse”. Multe postări instigau la război civil, infiltrări pașnice în Armată (blocarea sprijinului pentru Ucraina), presiuni pe Jandarmerie/Poliție și constituirea de organizații de extremă dreapta violente, inclusiv antievreiască. Site-urile acestei grupări promovau ieșirea din NATO și din UE, o așa-zisă neutralitate, dar și un tratat cu Rusia. Dosarul a fost trimis în judecată, în decembrie 2025, la Curtea de Apel București. Vizita la Moscova și „planul strategic”În perioada 25 ianuarie - 3 februarie 2025, Dinu Robertino și Marius Semeniuc au vizitat Moscova, unde ar fi prezentat un plan în 10 puncte de ieșire a României din NATO și UE, neutralitate, naționalizări, guvern paralel cu ministru Externe și întoarcerea la denumirea de „Republica Populară Română”. Își propuneau preluarea puterii printr-un miting masiv de minimum două milioane de persoane. Dinu lansa și un „contraplan radical, cumplit” contra „dușmanilor” (americani, englezi, turci etc.), autoproclamându-se „garant” al lui Georgescu și promițând susținere de la „trei ambasade prietene”: Rusia, China, Iran. Generalul în rezervă Radu Theodoru chema la mitinguri „hotărâtoare” pentru „înscăunarea” lui Călin Georgescu. Șeful onorific sau „mareșal al românismului” al Statului Major al grupării paramilitare este numit, la 101 ani, generalul în rezervă Radu Theodoru, fost angajat al Armatei României. Scos în față ca simbol al luptei „suveraniste”, Theodoru a intrat și el în vizorul DIICOT. El a murit pe 9 decembrie 2025. Dosarele legionarilorMarian Motocu, în vârstă de 53 de ani, din Craiova, este un activist de extremă dreapta acuzat de propagandă legionară, antisemitism și incitare la ură, devenind una dintre figurile vizibile în rețelele suveraniste pro-Călin Georgescu. Trimis în judecată pe 20 februarie 2025 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, sub control judiciar, el a publicat 29 de videoclipuri între aprilie 2022 și iulie 2024 pe Facebook și TikTok, în care a promovat simboluri legionare, a negat Holocaustul și a instigat la violență împotriva evreilor. Activitatea online și simbolistica legionarăMotocu se autoproclamă fondator al „Mișcării 41 pentru România”, numită după cele 41 de județe interbelice, cu un simbol înregistrat la OSIM în 2021 de Fundația Centrul româno-american: un scut cu lup dacic tricolor și gard de fier stilizat, inspirat din iconografia legionară. El poartă crucea de fier la gât și tricouri cu însemnul „41”, susținând că ar reprezenta o „troiță”, nu fascismul. Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova îl acuză de 27 acte de utilizare publică a simbolurilor fasciste/legionare. În clipuri, el instigă: „Bă voi sunteți nenorociți, vreți să vă luăm căpățânile pe stradă să jucăm”, promovând doctrine antisemite și minimalizând Holocaustul ca „afacere evreiască rentabilă”. Pe 2 iunie 2024, a filmat în fața Institutului „Elie Wiesel” mesaje antisemite, cerând donații pentru „coagularea unui nucleu de extremă dreapta”. Mai este acuzat că a organizat marșuri, precum cel din 24 februarie 2024 de la Alba Iulia pentru Horea, Cloșca și Crișan, alături de Vasile Zărnescu, un fost colonel al Serviciului Român de Informații care a negat Holocaustul. Legături cu Călin Georgescu și dosarul suveranistProcurorii l-au reținut pe Motocu în data de 18 decembrie 2024 pentru 24 de ore, apoi l-au plasat în arest la domiciliu timp de 30 zile. În dosar, apar o conversație audio a lui Motocu cu Georgescu și un apel telefonic la Ambasada Rusiei. Motocu a negat acuzațiile și legăturile. Spune că apelul ar fi fost o invitație la o ceremonie de Ziua Drapelului Rusiei. În rechizitoriu, procurorii l-au acuzat de: incitare la ură (26 acte), promovarea antisemitismului (29 acte), afișarea de simboluri fasciste (27 acte), negarea Holocaustului (19 acte). Procesul continuă la Judecătoria Craiova. Eugen Sechila - un alt personaj cu legături în zona legionarăEugen Sechila, fost luptător în Legiunea Străină Franceză cu gradul de sergent major în retragere, este un apropiat cheie al lui Călin Georgescu. El a fost implicat în tabere de supraviețuire extremiste și este cercetat pentru simboluri legionare și acțiuni anticonstituționale. Sechila a servit în Legiunea Străină Franceză. Căsătorit cu Elena Sechila (născută Puiu, nepoata legionarului Gogu Puiu care s-a sinucis aruncându-se pe o grenadă ca să nu fie prins), este apropiat de Asociația „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei”, care comemorează luptători anticomuniști. Sechila a apărut alături de Georgescu la o întâlnire de la Ciolpani, unde ar fi fost stabilite amănunte despre deplasarea în București și crearea de haos în societate. Tot el este cercetat și pentru că, în 2021, „a construit și amplasat pe raza unei comune din județul Călărași, în proximitatea sediului primăriei, o troiță din lemn în memoria unei persoane, troiță care avea încorporată în partea inferioară simbolul asociat mișcării legionare (Garda de Fier), care prezenta o figură geometrică compusă din trei linii verticale intersectate cu trei linii orizontale”. În dosarul care-l privește pe Călin Georgescu, procurorii au decis să claseze partea care îl privea pe Sechila pentru că nu ar fi săvârșit o faptă de natură penală. Călin Georgescu, pe val ascendent de încredere, în ciuda dosarelor penale cu acuzații graveÎn ciuda acuzațiilor grave de atac la adresa ordinii constituționale, Călin Georgescu a înregistrat o ascensiune rapidă în ceea ce privește încrederea publică. Ascensiunea este explicată de rapoartele CSAT desecretizate pe 4 decembrie 2024 și inclusiv de analizele proprii ale rețelei sociale TikTok, care a recunoscut că platforma sa a fost folosită în acest scop, eliminând pe tot parcursul anului 2024 șase rețele de operațiuni de influență acoperite care ținteau utilizatorii săi din România. Una dintre ele, spune rețeaua de socializare chineză, era formată din peste 27.000 de conturi, iar de activitatea lor au beneficiat AUR și Călin Georgescu. Promovarea pe una dintre cele mai populare rețele sociale a făcut ca, la finalul lui 2025, mai multe sondaje să îl plaseze constant pe Georgescu pe primul loc în topul politicienilor de încredere, cu scoruri de 40%, depășindu-l pe președintele Nicușor Dan (34-36,9%), dar și pe liderul AUR, politicianul radical George Simion (38%). Sondajul CURS din septembrie 2025 îl indica pe Georgescu ca politicianul cel mai de încredere la nivel național, cu un procent de susținere de 40%. Agenția de Rating Politic (noiembrie 2025) îl așează pe Călin Georgescu umăr la umăr cu președintele țării - 36,9% vs. 40,7% - Nicușor Dan. Tendința este măsurată identic și în decembrie 2025, când Georgescu este plasat din nou pe prima poziție cu 40% încredere. Fenomenul se vede concret la instanțe, în zilele în care Călin Georgescu este chemat pentru audieri, sau la parchete, când acesta trebuie să se prezinte pentru prelungirea controlului judiciar. Pe 14 decembrie 2025, de exemplu, la Curtea de Apel a fost aclamat la ieșire de zeci de susținători.​ La Judecătoria Sectorului 1, pe 9 decembrie, în fața Judecătoriei Sectorului 1 s-au adunat aproximativ 200 de simpatizanți ai lui Georgescu, fluturând drapele și scandând „Libertate!” sau „Călin Georgescu președinte”. Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.